Tumorile anexiale (tumorile ovariene)
De cele mai multe ori, mai ales in anii reproductivi ai unei femei (perioada activa hormonala, pana la aparitia menopauzei), tumorile anexiale sunt reprezentate de chisturi ovariene functionale. Aproximativ de 7-8 ori pe an, la femeile ce prezinta menstruatii regulate (fara probleme endocrine majore), la nivelul ovarelor se dezvolta foliculi ovarieni maturi ce pot atinge si 5-7 cm in diametru, asa zisele chisturi ovariene simple descoperite intamplator la un consult ginecologic sau cu ocazia unei ecografii pelvine. Astfel, aceste “chisturi ovariene” nu necesita nicidecum un tratament chirurgical, simpla lor monitorizare ecografica fiind de cele mai multe ori suficienta.
In ce circumstante tumorile ovariene necesita interventie? (diagnostica sau terapeutica)
– tumorile ovariene solide (nu cele ce prezinta consistenta si structura chistica);
– tumorile ovariene ce se prezinta ecografic cu structura complexa;
– tumorile ovariene mari (chistice sau solide); in general, se considera pasibil de tratament chirurgical orice chist ovarian mai mare de 10 cm;
– tumorile ovariene dureroase;
– tumorile ovariene (de orice dimensiuni) aparute in perioada prepubertara sau in menopauza;
– tumorile ovariene aparute la paciente in premenopauza, ce nu au tendinta la remisiune in timp si nu au nici caracteristicile ecografice ale unor chisturi hemoragice;
La pacientele in perioada prepubertara, aproximativ 75-80% din tumorile ovariene sunt maligne, de cele mai multe ori disgerminoame. In adolescenta aproximativ 50% din tumorile ovariene sunt reprezentate de teratoame chistice mature (chisturi dermoide).
La pacientele in menopauza orice tumora ovariana descoperita cu ocazia consultului ginecologic trebuie suspectata de malignitate (ecografie pelvina transvaginala, CT, RMN, markeri tumorali).
Care sunt simptomele?
De cele mai multe ori tumorile ovariene reprezinta descoperiri intamplatoare cu ocazia vizitei in cabinetul de ginecologie. In cazuri rare pacientele se plang de dureri localizate in etajul abdominal inferior, de sangerari intermenstruale, dureri la contactul sexual, constipatie, dureri mictionale.
Evaluarea tumorilor ovariene
In afara examenului clinic, ce joaca de multe ori rolul cel mai important, pentru excuderea unei patologii maligne sunt disponibile urmatoarele mijloace diagnostice:
– examenul ecografic (atat cel abdominal cat si cel transvaginal);
– examenul CT cu substanta de contrast;
– examenul RMN;
– examenul PET CT – de curand disponibil si la noi in tara;
– markerul tumoral cel mai bine studiat in patologia tumorala ovariana este reprezentat de CA-125, insa are dezavantajul de a nu fi specific tumorilor ovariene maligne, fiind crescut in multe alte patologii genitale si extragenitale;
– un rol deosebit de important este jucat de laparoscopia diagnostica, ce poate avea, de multe ori, si rol terapeutic definitiv.
Cum tratam tumorile ovariene?
De cele mai multe ori, mai ales la paciente aflate in perioada de premenopauza, se recurge doar la monitorizarea lor ecografica regulata, atunci cand tumorile ovariene au caractere ultrasonografice de benignitate.
Tratamentul medicamentos consta in prescriptia contraceptivelor orale estroprogestative ce pun in repaus axul hipotalamo-hipofizo-gonadal (este supresata formarea de noi chisturi ovariene functionale) in cazul chisturilor ovariene ce nu ridica suspiciunea de malignitate.
Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor ce prezinta suspiciunea de malignitate. Caile de abord sunt fie calea minim invaziva (laparoscopia diagnostica, de stadializare, terapeutica), fie calea abdominala clasica (laparotomia) utilizata mai ales atunci cand diagnosticul de malignitate este aproape cert, iar stadiul bolii neoplazice este unul avansat.
In ultimii ani s-a dezvoltat o noua abordare operatorie, derivata din chirurgia laparoscopica, chirurgia robotica, ce pare a avea rezultate foarte bune si in patologia oncologica.