BOALA FIBROCHISTICA A SANULUI

Mastoza_fibrochisticaMastoza fibrochistica nu este practic o boala ci, mai degraba, o ‘stare’ a sanului si reprezinta cea mai frecventa ‘leziune’ mamara.
Aceasta conditie este intalnita cu o frecventa de aproximativ 10% daca ne raportam la chisturile detectabile clinic si de 40% daca ne raportam la statisticile ultrasonografice (adica aproape una din doua femei din lume prezinta modificari ecografice compatibile cu acest diagnostic).

Care este simptomatologia mastozei fibrochistice?

Ca si simptomatologie enumeram:
–  aparitia unei mase tumorale (chistice) nedureroase la nivelul unuia sau a ambilor sani (cel mai frecvent in cadranul supero-extern) care poate disparea sau diminua dupa menstruatie;
– durere indeosebi premenstruala la nivelul unuia sau cel mai frecvent a ambilor sani si,
– mai rar, aparitia unei secretii mamelonare.

De cele mai multe ori simptomatologia apare la persoane tinere, fara antecedente familiale de cancer de san. Diagnosticul diferential trebuie facut in primul rand cu neoplasmul mamar, diagnostic ce se face usor pe baza examenului clinic, a anamnezei si a examenului ecografic (diferentierea chisturilor de tumorile solide). De putine ori este nevoie de investigatii suplimentare: examen mamografic (daca pacienta are peste 40 de ani este obligatoriu), examen RMN, punctie biopsie mamara (in functie de rezultatele investigatiilor neinvazive).

Boala fibrochistica – factor de risc in aparitia cancerului de san?

Ce este foarte important de retinut este ca nu exista nici o corelatie intre prezenta mastozei fibrochistice si cresterea riscului de aparitie a neoplasmului mamar (exista un risc crescut atunci cand la biopsia leziunii se evidentiaza modificari epiteliale displazice si chiar atipii).

Care este managementul acestei afectiuni?

Tratamentul (nefiind practic vorba despre o boala in sine) este unul simptomatic reprezentat de tratament antiinflamator local sau pe cale orala, si tratament antialgic. Un rol deosebit de important in reducerea sau chiar disparitia mastodiniilor il are si tratamentul contraceptiv oral (estroprogestativ – la pacientele tinere) care poate duce si la scaderea in dimensiuni a chisturilor mamare.
Tratamentul chirurgical (minim invaziv) consta din punctia si evacuarea formatiunii chistice si este rezervat chisturilor mari dureroase sau a celor care determina un oarecare dezavantaj estetic.
Un lucru deosebit de important de stiut de catre pacientele ce prezinta aceasta conditie este ca necesita o monitorizare clinica si ecografica la 6 luni.