Aceasta promotie se adreseaza pacienţilor asiguraţi în sistemul public de asigurări de sănătate – trebuie sa se prezinte dovada calitatii de asigurat, insotita de bilet de trimitere de la medicul de familie.

Pentru interventiile chirurgicale, pretul pe care trebuie sa-l plateasca pacientul este  1700 RON (include spitalizarea  + consultul chirurgical + controlul postoperator).

Pentru detalii – gabi_mitroi@yahoo.com

Trebuie precizat inca de la inceput ca in tari civilizate histerectomia se practica fie pe cale vaginala, fie prin abord laparoscopic, histerectomia abdominala clasica fiind rezervata cazurilor oncologice( neoplasm ovarian, neoplasm endometrial – cancer al corpului uterin, neoplasmul colului uterin – insa si in aceste cazuri selectia cazurilor este indelung dezbatuta), a fibroamelor uterine foarte mari( fibroame de peste 15-20 de cm – nu intotdeauna !) sau in cazurile in care pacienta prezinta si alte interventii abdominale ce pot face foarte dificil accesul laparoscopic.
Aventajul cel mai important al acestei interventii il reprezinta recuperarea foarte rapida a pacientei dupa interventie; astfel, dupa interventia laparoscopica mobilizarea cu usurinta a pacientei se poate observa in prima zi postoperatorie sau chiar in aceeasi zi in care s-a efectuat interventia .
Numeroase studii( mai ales din Marea Britanie si S.U.A.) au aratat insa ca rata complicatiilor intraoperatorii este putin mai mare in cazul histerectomiei laparoscopice fata de histerectomia abdominala clasica (nu si in centre specializate in chirurgia laparoscopica), ca si durata interventiei( HT laparoscopica – 154 min. fata de 96 min. HT abdominala – in centre universitare mari).
Durerea postoperatorie mult mai redusa in cazul abordului laparoscopic, perioada de spitalizare mai mica ( 2,4 zile fata de 4,4 zile in cazul histerectomiei abdominale), lipsa unei cicatrici vizibile, reintegrarea sociala mult mai rapida fac, totusi, ca histerectomia laparoscopica sa fie net superioara histerectomiei abdominale.
Alte avantaje ale HT laparoscopice:
-    costurile interventiei( pentru unitatea sanitara) mai mici;
-    o mai buna calitate a vietii descrisa de majoritatea pacientelor – “self image”, mai ales in legatura cu activitatea sexuala postoperatorie;
-    un risc foarte mic de aparitie a eventratiilor postoperatorii;
-    o sangerare mai mica intraoperatorie;
S-a observat ca riscul de aparitie a complicatiilor intraoperatorii sau postoperatorii imediate sunt asemanatoare atunci cand comparam HT laparoscopica cu HT vaginala, insa avantajul HT vaginale este reprezentat de durata mai mica a interventiei si de faptul ca nu necesita anestezie generala (lucru extrem de important la pacienti in varsta ce prezinta afectiuni cardiace si/sau pulmonare preexistente)

Glanda Bartholin este o glanda pereche ce se pozitioneaza anatomic la nivelul vestibulului vaginal (treimea inferioara a vaginului), denumita si “marea glanda vestibulara”. Prezinta un orificiu de drenaj ce este localizat pe fata laterala a vestibulului vaginal (are un rol important in lubrifierea vaginala in timpul actului sexual si nu numai).
Atunci cand acest orificiu este obstruat, de cele mai multe ori datorita unui preoces inflamator, glanda se transforma chistic, putand ajunge pana la dimensiuni de 5-10 centimetri si devine foarte dureroasa.
Exista doua stadii ale infectiei glandei Bartholin. Astfel, canalul glandei Bartholin fiind tapetat cu un epiteliu asemanator cu cel al canalului cervical este susceptibil la aparitia infectiei cu Chlamydia trachomatis sau cu Neisseria ghonoreae. Infectia microbiana produce procesul inflamator raspunzator de aparitia obstructiei ductale creandu-se o cavitate inchisa (glanda dilatata chistic) – prima faza a infectiei. Aceasta cavitate se poate suprainfecta, in general cu germeni anaerobi ai florei digestive, producand abcesul glandei Bartholin (a doua faza a infectiei).

Cum se manifesta inflamatia glandei Bartholin?

De cele mai multe ori pacientele se prezinta in cabinetele de ginecologie datorita aparitiei unei formatiuni dureroase la nivel vulvar. Uneori, atunci cand dimensiunea abcesului este mare, pot aparea jena mictionala si discomfortul locomotor (schiopatarea).

Tratament

Tratamentul inflamatiei glandei Bartholin este diferit in functie de stadiul infectiei. Astfel, in prima faza – cea a inflamatiei ductale – tratamentul antibiotic adecvat poate fi suficient. In cea de-a doua faza  – cea a abcesului – tratamentul chirurgical este obligatoriu, si consta din evacuarea materialului purulent colectat in interiorul cavitatii glandulare si crearea unui nou orificiu de drenaj (“marsupializare”); tratamentul chirurgical trebuie intotdeauna completat de un tratament antibiotic.

SANGERAREA VAGINALA ANORMALA

Articol publicat in categoria: Chirurgie Ginecologica|Diverse

10 Apr 2011

Sangerarea vaginala anormala avand ca sursa uterul (menoragia, metroragia, menometroragia), aparuta la o persoana activa sexual si care nu foloseste nici un mijloc contraceptiv, trebuie sa ne faca sa ne gandim la o eventuala sarcina (intra sau extrauterina); de aceea in aceste cazuri, inainte de ajunge intr-un cabinet de specialitate (atunci cand sangerarea nu este foarte mare) este bine ca pacienta sa faca un test de sarcina.
O alta cauza frecventa de aparitie a menometroragiei (sangerare mare la menstruatie) sau a metroragiei (sangerare intermenstruala) este reprezentata de anovulatie (cicluri menstruale in care nu se produce ovulatia – ruperea folicului ovarian matur cu eliberarea in cavitatea peritoneala a ovocitului); cel mai frecvent anovulatia apare in sindromul amenoree-anovulatie sau sindromul ovarelor micropolichistice (SOPC), o tulburare complexa endocrina in care primum movens este reprezentat de o tulburare a metabolismului glucozei in celula ovariana.
Alte tulburari endocrine ce pot duce la aparitia metroragiilor disfunctionale sunt reprezentate de bolile tiroidiene (hipotiroidismul, mai rar hipertiroidismul), diabetul zaharat, tumori hipofizare, etc.
Infectia intrauterina – endometrita, endomiometrita – este o cauza din ce in ce mai frecventa de sangerare vaginala abundenta (menstruala sau intermenstruala), insotita de cele mai multe ori de dureri pelvine; microbii cel mai frecvent intalniti sunt chlamydia trachomatis, mycoplasma hominis, gonococul (neisseria gh.).
Anomaliile anatomice – fibroamele uterine – reprezinta si ele o cauza frecventa de aparitie a unei sangerari vaginale anormale (insotita uneori de aparitia durerii pelvine) – diagnosticul se pune simplu printr-o ecografie pelvina transvaginala. O alta anomalie anatomica (in fond tot o tulburare hormonala) este reprezentata de prezenta polipilor endometriali.
Coagulopatiile reprezinta cauze rare de aparitie a sangerarilor vaginale anormale (ex.: hemofiliile, bolile hepatice cornice, boala Von Willebrand, leucemiile, etc.).
Neoplaziile (cancerul endometrial, cancerul ovarian, cancerul endocervical) produc si ele sangerari vaginale anormale, insa de obicei la varste mai inaintate – necesita o expunere mai ampla.

Tratamentul este specific fiecarei afectiuni in parte (tratament hormonal in cazul anovulatiei si a tulburarilor endocrine, tratament chirurgical in cazul anomaliilor anatomice, tratament complex – radioterapie, chirurgie, CHT – in cazurile oncologice). Este bine de stiut ca orice sangerare vaginala intermenstruala, mai ales la paciente aflate in perioada de perimenopauza, reprezinta un semnal de alarma -  necesita un consult ginecologic urmat eventual de efectuarea unei manevre minim invasive bioptice (ex: chiuretajul uterin biopsic) – putand reprezenta substratul unei afectiuni premaligne sau chiar maligne.

Carte de vizita

Medic la Life Memorial Hospital, MedLife Grivita

Medic la Spitalul Clinic CF2 Bucuresti

Program consultatii

e-mail: gabi_mitroi@yahoo.com